Lumea noastră naturală este ameninţată

 

Plantele, animalele, păsările, pădurile, oceanele, râurile şi păşunile – toate acestea care fac planeta noastră atât de diversă – sunt din ce în ce mai ameninţate cu dispariţia. Dacă această biodiversitate va dispărea, toate lucrurile a căror existenţă o considerăm sigură, cum ar fi apa curată, aerul proaspăt, mâncarea bună, pot şi ele să dispară. Poţi să-ţi imaginezi viaţa fără o plimbare în pădure, fără cântecul păsărilor sau fără plante? Biodiversitatea –varietatea foarte mare a vieţii pe pământ – este cea care face planeta noastră nu numai locuibilă, ci şi frumoasă. Pierderea biodiversităţii este una dintre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm.

Pierderea biodiversităţii este cauzată de schimbările climatice, de distrugerea habitatelor naturale prin agricultură intensivă şi construcţii, de poluarea şi supraexploatarea pădurilor, a oceanelor, a râurilor, a lacurilor şi a solurilor. Probabil că ştii de ameninţările asupra pădurilor tropicale din regiunea Amazonului şi de pierderea habitatului multor animale din Africa, dar şi noi în Europa ne confruntăm cu pierderea biodiversităţii. Avem o varietate extraordinară de peisaje, de la cele alpine, la păduri şi la zone mlăştinoase. Toate acestea sunt habitatele diferitelor specii de animale. Totuşi, multe animale, păsări şi plante sunt ameninţate cu dispariţia în prezent, iar unele chiar au dispărut.


Cât de gravă este problema?

În Europa, se estimează că există 200,000 de specii de animale şi plante. Multe sunt ameninţate în prezent cu dispariţia: 52% din speciile de peşti de apă dulce, 45% dintre reptile şi fluturi, 42% din mamiferele indigene, 30% dintre amfibieni şi 43% dintre speciile de păsări. În mediul marin, bancuri de cod, sturioni şi cambule – din care se pregătesc atâtea feluri de mâncare delicioase – sunt pe cale de dispariţie. Mai mult, 800 de specii de plante sunt în pericol – acestea ar putea fi folosite ca ingrediente de bază ale unor noi medicamente, dar dacă nu oprim pierderea, s-ar putea să nu ştim niciodată cât de folositoare ar fi putut să fie.


Invazia străinilor!

Biodiversitatea Europei este ameninţată de invazia speciilor alogene – animale şi plante care nu sunt originare din ţările europene. Speciile alogene au ajuns în Europa fie accidental, fie au fost aduse de oameni pentru diverse scopuri, de exemplu, pentru agricultură sau silvicultură. Unele dintre aceste specii devin invazive şi afectează biodiversitatea europeană. Circulaţia din ce în ce mai mare a oamenilor şi a bunurilor în lume determină o creştere a numărului de specii alogene invazive în Europa. Printre acestea, se numără anumite specii de raci, de papagali şi veveriţa gri americană, care aproape a eliminat veveriţa roşie indigenă din Marea Britanie. Multe râuri şi lacuri din Europa sunt colonizate de specii exotice de peşti care afectează serios ecosistemele de apă dulce. Plantele invadatoare reprezintă de asemenea o problemă. Heracleum mantegazzianum, o plantă toxică uriaşă, este considerată o buruiană invadatoare în majoritatea ţărilor europene. Planta a fost adusă din vestul Asiei în sec. XVIII în scopuri ornamentale, însă ea se răspândeşte rapid, punând în pericol alte specii indigene. Planta reprezintă şi o ameninţare la adresa sănătăţii publice deoarece seva ei toxică provoacă arsuri dureroase. Speciile alogene invazive pot provoca şi pagube economice, deoarece noii dăunători pot avea un efect devastator asupra recoltelor, iar costurile combaterii lor pot fi extrem de mari.


De ce este importantă biodiversitatea?

Pierderea biodiversităţii nu înseamnă doar dispariţia unor peisaje, animale, păsări şi plante frumoase. Biodiversitatea este esenţială pentru prosperitatea economică, securitatea, sănătatea şi alte aspecte ale vieţii noastre zilnice. De exemplu, biodiversitatea globală stă la baza a peste 25% dintre medicamentele pe care le folosim. Pierderea biodiversităţii împiedică deja şi ameninţă să anihileze eforturile de îmbunătăţire a condiţiilor economice, sociale şi de mediu în Europa şi peste tot în lume.


Reducerea impactului schimbărilor climatice

Protejarea biodiversităţii Europei poate contribui la reducerea impactului schimbărilor climatice. De exemplu, ecosistemele sănătoase pot contribui la limitarea cantităţii de gaze de seră din atmosferă deoarece pădurile, depozitele de turbă şi alte habitate reţin carbonul. Ecosistemele sănătoase pot de asemenea să asigure protecţie împotriva dezastrelor naturale amplificate de schimbările climatice; de exemplu, zonele de coastă mlăştinoase aflate în stare bună din punct de vedere al ecosistemelor pot ameliora protecţia împotriva efectelor uraganelor, iar ecosistemele sănătoase din zonele de cumpănă a apelor sau din văile de revărsare a râurilor pot reduce inundaţiile provocate de apele râurilor.


Ce facem ca să păstrăm biodiversitatea?

UE a prevăzut o serie de măsuri pentru protejarea biodiversităţii în toate statele membre. Liderii mondiali s-au angajat deja să reducă semnificativ rata pierderii biodiversităţii până în 2010, însă UE doreşte să meargă şi mai departe: să stopeze complet pierderea! Ca parte a acestui angajament, UE protejează ecosisteme şi habitate întregi în peste 26.000 de locuri din toată Europa prin programul Natura 2000. Suprafaţa totală a acestor arii protejate este în prezent mult mai mare decât suprafaţa Franţei, cel mai mare stat membru al Uniunii Europene. UE este hotărâtă să protejeze şi mările şi a elaborat în acest sens o strategie pentru conservarea mediului marin.


Protejarea habitatelor

În toată Uniunea Europeană, ca parte a programului Natura 2000, sunt protejate o mare varietate de habitate, de la mlaştini la pajişti pline de flori, la estuare vaste, păduri şi peşteri. Siturile Natura 2000 sunt răspândite peste tot în Europa, din Insulele Canare în sud până în Finlanda în nord, acestea acoperind aproximativ 20% din teritoriul Europei. Aceasta înseamnă protejarea unei varietăţi imense de plante şi animale din Europa, printre care vulturul auriu, păsările flamingo, vidra şi râsul.


Ce poţi face ca să contribui la menţinerea biodiversităţii în Europa?

• Vizitează unul din site-urile Natura 2000 pentru a afla mai multe despre biodiversitate şi de ce este ea importantă.
• Dacă ai o grădină, poţi construi . o casă pentru păsări, poţi planta flori sau poţi face un mic iaz natural. Chiar dacă nu ai grădină, poţi să le oferi o oază păsărilor şi insectelor punând o jardinieră la fereastră.
• Dacă ai o grădină, lasă o parte din ea nelucrată.
• Evită folosirea pesticidelor chimice în grădină şi foloseşte în schimb produse naturale.
• Nu rupe niciodată flori sau plante din mediul natural.
• Foloseşte compostul. Acesta este modul în care natura reciclează şi poate de asemenea să contribuie la reducerea cantităţii de deşeuri pe care le aruncăm. Prin compostarea resturilor de la bucătărie şi din grădină poţi îmbunătăţi cu uşurinţă calitatea solului din grădina ta.
• Ajută în calitate de voluntar o rezervaţie naturală locală.

 

Sursa: “Agenda Europa”